Biserica, atașată mănăstirii benedictine fondate în 1580, datează din secolele XI-XII. Fațada, care a rămas în picioare după cutremurul din 1350, prezintă caracteristicile arhitecturii romanice, cu arcuri oarbe încoronate și un portal sever, surmontat de ornamente ale școlii benedictine.
Contrafațada prezintă o frescă din 1674: "Crucificare cu vedere spre Veroli". În interior, un perete al bisericii a fost pictat în frescă în secolul al XVIII-lea. Peretele din spate, pe de altă parte, a fost pictat de pictorul F. Frezza (secolul al XVII-lea). Sub prezbiteriul bisericii se află "Oratoriul Sfântului Onofrio": o construcție mai veche decât biserica însăși, sprijinită de zidurile perimetrale ale orașului, este formată din două travee cu șase stâlpi, patru de colț și doi centrali. Este interesant de remarcat forma arhitecturală îndrăzneață a Oratoriului, cu arcuri, nervuri și bolți de cruce, care a servit mai târziu drept model pentru alte construcții gotice grandioase și mai cunoscute, cum ar fi Abația din Casamari.